As dori sa-mi raspundeti daca se poate vinde casa parinteasca si terenurile aferente pe baza TITLULUI DE PROPRIETATE , mentionez ca parintii au decedat , nu au fost facute succesiunile dupa bunici si parinti. Avem doar un testament lasat de bunici tatalui nostru si nu stim cum sa procedam . In speranta ca voi primi un raspuns , va multumesc anticipat

Vizualizări: 71

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Trebuie sa deschideti succesiunea dupa proprietarii de drept decedati, apoi dupa obtinerea certificatului de mostenitor sa inscrieti imobilul in Cartea Funciara, dupa care puteti vinde casa si terenurile aferente. Va recomand sa apelati la serviciile unui avocat, ceea ce v-ar scuti de multe batai de cap.

Cu stima,

Stefan I Gyuricza

Conform legislaţiei în vigoare din România, în cazul decesului unei persoane, bunurile acesteia se preiau de către moştenitori (rude sau diferite categorii de moştenitori testamentari) prin intermediul unei proceduri succesorale. În funcţie de complexitatea situaţiei sau de acordul unanim al moştenitorilor (nu există neînţelegeri privind anumite aspecte), potenţialii moştenitori decid dacă această procedură se poate desfăşura la instanţa de judecată competentă (Judecătorie) sau la notarul public competent.

Prcedura succesorală notarială se va derula la biroul notarului public numai dacă moştenitorii nu-şi contestă drepturile succesorale unii altora. Această procedură succesorală notarială se va finaliza prin emiterea unui certificat de moştenitor. Răspunderea pentru derularea în condiţii optime a procedurii succesorale notariale aparţine moştenitorilor, existând riscul ca notarul public (vâzând că moştenitorii nu sunt de acord în anumite privinţe) să decidă trimiterea cauzei spre soluţionare la instanţa de judecată competentă (Judecătorie). Desigur, situaţia de dorit este aceea ca procedura succesorală notarială să se finalizeze cu eliberarea certificatului de moştenitor, pentru emiterea căruia răspunderea aparţine în totalitate notarului public.

Menţionăm că noii proprietari (moştenitorii) îşi vor putea dovedi pe viitor dreptul de proprietate asupra bunurilor moştenite cu acest certificat de moştenitor (numai împreună cu actele de proprietate ale persoanei decedate).

Procedura la care ne referim în continuare este valabilă numai pentru cetăţenii români care au avut ultimul domiciliu pe teritoriul României. Pentru începerea procedurii moştenirii vă puteţi adresa oricărui notar public din oraşul în care persoana decedată a avut ultimul domiciliu.

Acte obligatorii:

  • Certificatul de deces
  • Testamentul (dacă a fost făcut un astfel de testament)
  • Certificatele de Stare Civilă (care atestă legăturile de rudenie cu persoana decedată)
  • pentru bunurile imobile: Actul de proprietate în original   + Certificatul de atestare fiscală + Extrasul de carte funciară pentru informare (se obţine numai de către notarul public de la OCPI)
  • pentru locul de veci: Actul de concesiune (pentru locurile de veci situate în cimitirele de stat) sau Contractul de închiriere (pentru locurile de veci situate în cimitirele private) + Adeverinţă-tip (de la Administraţia Cimitirului)
  • pentru bunurile mobile: diferite acte de proprietate, facturi, extrase de cont, certificate de acţionar, brevete de invenţie etc.
  • Depoziţia de martor (se va da în faţa notarului public)
  • Cărţile de identitate ale moştenitorilor şi martorilor (în original şi valabile)

În practică, se utilizează două forme ale testamentului: autentic şi olograf. Testamentul autentic este cel care a fost eliberat de către un notar public. În cazul testamentului olograf (adică testamentul scris, datat şi semnat de mâna persoanei decedate) se va parcurge o procedură suplimentară. În primul rând, notarul public va întocmi un proces-verbal prin care va constata starea materială a testamentului olograf vizat spre neschimbare. Apoi, în dacă nu există moştenitori legali care să recunoască scrisul de pe testament sau dacă aceştia nu pot confirma sau contesta faptul că scrisul aparţine persoanei decedate, notarul public va solicita scripte de comparaţie (adică alte acte scrise/semnate integral sau parţial de către persoana decedată), pe care le va remite, împreună cu testamentul olograf (toate în original), în vederea întocmirii unei expertize grafoscopice către experţii oficiali care funcţionează potrivit dispoziţiilor legale. Sarcina de a sesiza expertul şi de a înmâna acestuia actele (testamentul olograf + scriptele de comparaţie) pentru efectuarea expertizei aparţine notarului public.

În România, acte de stare civilă pot fi: certificatul de căsătorie (necesar pentru soţul supravieţuitor sau pentru alte rude care şi-au schimbat numele de familie prin căsătorie), certificatul de naştere (pentru orice categorii de rude), certificatul de deces (pentru rudele predecedate).

Pentru bunurile imobile (apartamente, terenuri+case si vile), notarul public va solicita actul de proprietate al imobilului, împreună cu un certificat de atestare fiscală (pe care oricare dintre rudele persoanei decedate îl poate obţine de la Administraţia Finanţelor Publice de Sector), apoi va solicita un extras de carte funciară pentru informare (de la OCPI).

Pentru locul de veci, singura prevedere specială în vederea moştenirii este obţinerea unei Adeverinţe-tip de la Administraţia Cimitirului în care se află locul de veci respectiv, în care se va preciza stadiul concesiunii/închirierii asupra acestui loc.

Pentru bunurile mobile putem întâlni următoarele situaţii, în funcţie de care se solicită unul sau mai multe documente care să ateste dreptul de proprietate sau alte drepturi asupra bunului respectiv. Cel mai adesea, avem cazul unui autoturism, asupra căruia dreptul de proprietate se dovedeşte cu factura (pentru autoturismele noi)/contractul de vânzare (pentru vehicul folosit) + cartea de identitate a autovehicului + talonul + un certificat de atestare fiscală (care se obţine la cerere de la Administraţia Finanţelor Publice de Sector). În cazul în care persoana decedată a avut conturi sau depozite la bănci, notarul public va solicita un extras de cont de la fiecare bancă în parte. Pentru dovedirea dreptului asupra unor acţiuni/părţi sociale (pentru cei care au fost acţionari/sociaţi în S.A.-uri sau SRL-uri), se solicită certificatul de acţionar (emis de S.A.-ul respectiv), respectiv un certificat constatator de la Oficiul Registrului Comerţului (pe care oricare dintre rudele persoanei decedate îl poate solicita). Pentru dovedirea drepturilor de proprietate intelectuală, se solicită certificatul de autor emis de ORDA, respectiv brevetul de invenţie emis de OSIM. Pentru alte categorii de bunuri mobile (mobilier, electrocasnice, electronice sau obiecte de artă), se solicită actul de dobândire, însoţit de diferite facturi.

De asemenea, moştenitorii pot dobândi (fără posibilitatea de a renunţa) şi datoriile persoanei decedate. În zilele noastre, în practică s-au întâlnit următoarele cazuri de datorii (pasive succesorale): bunuri imobile neachitate integral (rate de plată lunare datorate băncilor), autoturisme neachitate integral (rate de plată lunare datorate companiilor de leasing), impozite şi taxe restante (asupra bunurilor deţinute de persoana decedată), precum şi orice alte datorii care pot fi dovedite cu înscrisuri (contracte de împrumut sau de achiziţie de bunuri mobile cu plata în rate).

În vederea realizării Depoziţiei de martor, notarul public va solicita moştenitorilor să aducă la biroul notarului maximum doi martori credibili, care trebuie să cunoască situaţia familială a persoanei decedate (care să susţină actele de stare civilă deja depuse la dosarul de moştenire). Aceşti martori nu trebuie să aibe legături de rudenie cu potenţialii moştenitori şi nici să nu aibe nume de familie identice sau similare (de regulă, vecini sau cunoştinţe de familie).

Pentru situaţiile în care persoana decedată nu a avut bunuri sau drepturile asupra acestor bunuri nu pot fi dovedite (sau necesită proceduri jurisdicţionale de durată), notarul public poate emite un certificat de calitate de moştenitor.

Chiar dacă persoana decedată a avut mai multe bunuri, moştenitorii nu sunt obligaţi să includă în moştenire toate aceste bunuri (în practică, datorită taxelor succesorale ridicate). Astfel, ulterior emiterii certificatului de moştenitor pentru bunurile declarate iniţial (de exemplu, doar pentru un apartament), în viitor se pot solicita aceluiaşi notar public certificate de moştenitor suplimentare pentru celelalte bunuri.

În cazul bunurilor moştenite prin certificat de moştenitor, bunuri care nu divizibile. În mod obligatoriu, partajul bunurilor imobile trebuie încheiat la notarul public, prin act separat, în formă autentică. Obiectul partajului îl poate constitui numai un bun deţinut de către moştenitori în integralitatea sa, dobândit fie prin succesiunea dezbătută, fie prin alt mod. La încheierea actului de partaj, trebuie să fie prezenţi toţi moştenitorii consemnaţi în certificatul de moştenitor, iar aceştia să fie de acord cu împărţirea bunurilor. În fapt, partajul se poate face prin atribuirea bunurilor în natură sau prin echivalent bănesc. Trebuie precizat că partajul în cadrul căruia un copartajant primeşte unul sau mai multe bunuri, iar altuia nu i se atribuie nici un bun, nici în natură, nici prin echivalent, are natura juridică a unei donaţii.

Mission Holy Doctor

Parteneri

Rezultate google

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

© 2017   Created by Emil Georgescu.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor